Da, stiu ca acum esti pe plaja cu umbrela si berea in mana  sau stai intr-o camera scumpa de hotel asteptand sa pleci in vreun club din Mamaia. Sper ca nu o sa te deranjez absolut deloc. Dar trebuie sa imi fac publice frustrarile. Ca orice roman, am plecat la mare de 1 mai (de fapt de 30 aprilie). Nu speram sa se fi schimbat ceva in bine, pentru ca am renuntat de mult la gandul asta. Nu speram nici sa fie drumul liber sau asfaltat. Dar am ajuns sa imi imaginez cum ar fi ca celebra Autostrada a Soarelui sa nu se termine intr-un munte de pamant. Stiu ca nu spun nimic nou acum, dar am visat cum vad panouri de semnalizare care ma invita sa ies de pe autostrada si sa intru in Constanta. Recunosc, uneori am prea multe vise erotice. Repet, nu public aici vreo stire de senzatie sau vreo noutate de ultima oara (cum ar fi, de exemplu, ca Steaua a batut cu 5-0 pe Otelul Galati). Nu. Dar recunosc ca e ultima oara cand o sa stau 2 ore in masina asteptand ca echipajele SMURD din fata mea sa elibereze drumul de cadavre si de fiare contorsionate, e ultima oara cand o sa stau cu ochii in patru dupa politisti care vaneaza orice greseala sau e ultima oara cand mai permit unui pusti de 18 ani cu 318 din 2000 pe care scrie M3 sa iasa fix in fata mea si sa ma faca sa vad moartea cu ochii. Pentru ca nu mai am nervi pentru toate astea. Dragi ministri, politicieni, politisti de la Rutiera, eu ma retrag. Sunt prea batran pentru aventurile astea si deja m-am plictisit. Vorbim peste 35 de ani, cand o sa fie gata autostrada Bucuresti-Constanta.