Uita de Lancia Delta, de Ford Focus WRC sau de Subaru Impreza. In curand, pentru o picatura de petrol se vor organiza licitati, iar copiii tai vor crede ca “benzinarie” este forma veche a cuvantului “statie de hidrogen”. Asa pare sa gandeasca un grup de nebuni, ce au ales sa organizeze un raliu denumit Zero Emission Rally 2010. De la Tesla Roadster, pana la Toyota Prius si Mercedes B Class Fuel Cell, norvegienii au adus in competitie masini impacate cu Mama Natura.

Lipsa infrastructurii specifice, din regiunea Telemark, locul unde s-a desfasurat competitia, a dezavantajat masinile propulsate de hidrogen, ceea ce a insemnat un avantaj pentru cele care foloseau metode alternative de propulsie, cum ar fi curentul electric. Chiar si asa, invingatorul a fost un Mercedes B Class Fuel Cell, pilotat de snowboarderul Terje Håkonsen. Pe locul doi, s-a clasat o Toyota Prius, convertita la hidrogen, iar pozitia a treia a fost adjudecata de o Mazda RX8 la fel de verde. Unora le curge clorofila prin vene.

Un cub si doua “rotunduri”. Cam la nivelul asta s-a oprit talentul in ale desenatului de masini, pentru majoritatea dintre noi. Le mazgaleam pe pereti, pe agendele parintilor sau la sfarsitul caietelor de bastonase. Intre timp, am mai crescut putin, am ajuns sa avem masini adevarate, si sa ne credem mega-priceputi in a le conduce, dar multi dintre noi nu pot sa-si deseneze nici macar propriul automobil.

Paul Dumitru, un pusti de doar 18 ani, inca mai deseneaza, dar a renuntat de mult timp la creioane si vrea sa devina “un pui de Giugiaro”. Pana acum, si-a prezentat conceptele pe mai multe forumuri, atat din tara, cat si din afara, primind reactii cat se poate de pozitive. Desigur, nu din partea conationalilor, la ce v-ati fi asteptat? Iata cateva din masinile dupa care tanjeste Paul, dar pe care a fost nevoit sa si le creeze sigur, din moment ce producatorii nu s-au incumetat sa le lanseze, inca:

Toyota Supra

Nici noi nu am inteles foarte bine de ce, in 2002, Toyota a renuntat sa ofere o noua generatie pentru unul dintre cele mai reprezentative supercar-uri japoneze. De curand, compania a inregistrat denumirea Supra, ceea ce inseamna ca povestea o va lua de la capat. Avem, deci, o denumire, ne mai trebuie masina. Rezolva Paul.

Nissan 200SX

Cand spui Nissan, mintea iti zboara inevitabil la 350/370Z, dar seria SX este cel putin la fel de valoroasa. Daca esti un impatimit al seriei NFS (si nu vad de ce nu ai fi), cu siguranta ideea unui Nissan 200 SX al zilelor noastre ti se pare pur si simplu delicioasa.

Dacia Logan GT2

Un Logan care sa le tina piept unora precum Maserati MC12 GT si Chevrolet Corvette C5-R? Nimic neobisnuit, atata timp cat cursa se desfasoara pe circuitul infinit al unei placi video bine incinse.

Mai jos, un supercar anonim, insa nimeni nu ar avea ceva impotriva, daca masina ar purta orice emblema, la cat de bine arata. Cat despre Paul, nu-i putem dori decat sa apuce ziua in care va trebui sa le raspunda inginerilor japonezi la intrebarea: “Cum naiba inghesuim V10-le asta in masina desenata de tine?”

Nu vezi in fiecare zi un WRC si, cu atat mai putin, nu-l vezi luandu-se la intrecere cu altceva decat tot cu o masina de acelasi nivel. Se pare, insa, ca exista cateva exceptii care intaresc regula, iar daca tot ne-am hotarat sa vedem care sunt acelea, ar fi cazul sa nu mai tinem cont in evaluarea adverarilor, decat de ambitia acestora. Asadar, sa fie zgomot, ceva fum si pe alaturi, chiar cioburi.

1. Ford Focus WRC vs. Ford Focus Wagon

Sa presupunem ca in drumul tau spre mare, printre cantecele copiiilor de pe bancheta din spate si sfaturile agasante ale sotiei tale, auzi un latrat turbo si vezi in stanga ta un Focus WRC, pregatit de start. Nu apasa pedala prea tare, pentru ca nu vei ajunge nicaieri, iar benzina e din ce in ce mai scumpa de la o vreme…

2. Subaru Impreza WRC vs. Subaru Impreza WRX STI

Ca o caprioara fugarita de un urs ( sa stii ca alearga mult mai repede decat ai crede), viteazul WRX STI incearca sa scape de varianta de competitie, aflata pe urmele sale. Desi ar parea ca nu a avut nicio sansa in fata “dopatului”, cele 17 secunde pe care WRX le-a avut ca avans, l-au ajutat sa termine primul. Chiar si asa, timpul realizat de WRC a fost unul superior. Pentru ca nu conteaza WR, atata timp cat C e diferit de X, nu?

3. Ford Focus WRC vs. Ford Focus RS

Legendarul Colin McRae a avut curiozitatea sa vada daca diferenta dintre cele doua variante ale compactei se rezuma doar la consoanele din denumire. Era clar de la inceput care va fi deznodamantul, iar trasele total diferite pe care le urmeaza cele doua masini, in curbe, le arata personalitatile diametral opuse.

4. Focus WRC vs. Red Bull F1 vs. Red Bull Air Race

Poti sa-i spui threesome, asta daca esti indeajuns de nebun dupa caii-putere si daca iti vine sa te parfumezi cu benzina. Confruntarea dintre cele trei lumi diferite, dar atat de asemanatoare, este un adevarat festin pentru urechi, ochi si minte. Unde mai pui ca la volanul Focus-ului se afla chiar Jarri-Matti Latvala, proaspatul campion din Finlanda. WRC-ul nu se face de ras, tragand cu dintii de locul doi, alaturi de monopost.

5. Toyota Celica WRC vs. Masina de politie

Pentru ca orice masina de raliu a avut macar o data in viata un moment penibil, vom trece cu vederea intamplarea de mai jos si vom considera ca Toyota Celica a invins…ceva, pana la urma.

1) Daca e un service oficial, taci din gura si iti bei linistit cafeaua in hol in timp ce mecanicul pune el ce ulei recomanda producatorul masinii tale sa folosesti.

2) Daca e un service mai putin oficial, mergi pe mana mecanicului, pentru ca stie el mai bine ce trebuie sa puna.

3) Daca e un service deloc oficial, in genul celor improvizate dintr-un garaj - pe timp de iarna, si dintr-un trotuar - pe timp de vara, atunci sansele sunt sa fi venit tu cu uleiul de acasa.

In primul caz, lucrurile nu au cum sa mearga rau, pentru ca producatorul nu e nebun - el vrea ca tu sa te poti bucura de masina lui, fara probleme, pentru ca atunci cand o schimbi, sa nu schimbi si marca. Insa, pe de alta parte, lucrurile ar putea - eventual - sa mearga si mai bine. Poti fi atat de sigur ca marca de ulei de motor aleasa de producatorul masinii tale chiar e cea mai buna? Si chiar si asa, daca masina e un pic mai veche, atunci situatia e posibil sa se fi schimbat intre timp. E bine sa ai incredere in cei care ti-au facut masina, te scapa de griji, dar asta nu garanteaza mereu cea mai buna alegere.

In al doilea caz, te lasi pe mana unui om. Un om cu ceva experienta, e drept, dar totusi un om, care poate fi subiectiv, dezinformat sau, in cel mai rau si extrem caz, rau intentionat - nu in sensul ca o sa-ti toarne Untdelemn de la Bunica, ci ca ar putea sa iti puna un ulei foarte scump, dar nu si la fel de bun. Din nou, poti avea incredere in specialistul respectiv, iar el poate fi extrem de bine intentionat, dar lasandu-l pe el sa aleaga nu faci altceva decat sa te eschivezi de la luarea unei decizii care te va afecta, pana la urma, in mod direct numai pe tine.

In cazul al treilea, de cele mai multe ori te duci intr-un magazin si fie alegi in functie de ce scrie pe flacon, fie intrebi un vanzator (aceeasi problema ca si in cazul de mai sus) fie vii gata pregatit, pentru ca ai citit in manualul masinii ce fel de ulei trebuie sa cumperi (inapoi la primul caz). Bine, exista si varianta in care alegi la noroc, dar nu vrem sa o luam in calcul pe asta, desi ai putea simpatiza cu cineva care nu intelege mare lucru din 10W40 sau alte cifre si litere imperecheate ciudat.

Probabil ca exast asta a fost „insight”-ul din spatele deciziei Mobil 1 de a lansa o noua gama de uleiuri, in urma cercetarilor si a unor teste indelungate. Gama cuprinde trei feluri de produse, fiecare adresandu-se unui stadiu din viata unei masini: Mobil 1 New Life - pentru masinile noi, rulate pana la 100.000 de kilometri, Mobil 1 Peak Life - pentru masinile aflate in intervalul 100.000-150.000 de kilometri si Mobil 1 Extended - pentru masinile care depasesc 150.000 de kilometri. Cu alte cuvinte, poti alege un ulei de motor de calitate, cu traditie, fara sa fie nevoie sa stii mare lucru, in afara de kilometrajul masinii tale. Iti poate parea prea simplu, ceva destinat amatorilor, insa nu e deloc asa. E doar cazul fericit cand simplitatea sa intalneste cu calitatea.

Nu mai tin minte exact ce faceam la 8 ani - stiu doar ca aveam capul mai mare decat al lui Giurgea, in parte si din cauza frezei cu breton cu care ma chinuiau ai mei, si niste urechi care pareau prea mari chiar si prinse de capul mai sus amintit. Mai stiu ca engleza pentru mine era ceva de genul „chen li” (stiam versurile melodiilor dupa ureche) iar la capitolul masini… tata tocmai schimbase Dacia 1100 pe un break 1400 cu tapiterie textila, casetofon Pioneer si ceas electronic deasupra oglinzii - deci o duceam bine.

Uite, insa, ce face un copil de opt ani din zilel noastre: scrie in engleza mai bine decat multi lucratori in industria hoteliera din Bulgaria (chiar daca e departe de a o face perfect…), a auzit de Tramontana, ii cere lui Klarkson sa organizeze o cursa (ilegala?) pentru el, ii da o lista de masini (ii spune si unde ar putea sa le gaseasca pe cele mai multe dintre ele) si ii spune ca daca are nevoie de o eventuala sponsorizare sa-i spuna, ca nu ar fi o problema. Vezi vreo diferenta? Mai ramane sa aflu ca are o creasta de punkist in cap si sunt gata sa beau pana-mi uit, rusinat, copilaria.

Si acum, scrisoarea:

[View with PicLens]

Tin sa precizez ca numele copilului a fost ascuns pentru a nu-i afecta in vreun fel viata de adult si ca aceasta scrisoare este una cat se poate de reala, nu ca cele pe care le citeste domnul Klarkson la inceputul emisiunii.

Pai, in primul rand stim ca nu au nimic in comun, dincolo de nume, cu guma turceasca produsa de acea companie cu nume de boala la stomac (ce ironic, nu?) care ne-a marcat copilaria. Si mai stim ca fac ceva (magie, dupa parerea lui Clarkson) care da motorului nostru mai multa putere. Daca asta e nivelul la care te afli, dupa ce vei vedea filmul asta vei sti mult mai multe. Daca stii deja principiul de functionare, dupa ce vei vedea filmul asta fie iti va fi mult mai mila de turbo compresorul tau decat pana acum, fie iti vei cumpara ulei Mobil 1.

In final, ce sa vezi? Rulmentul…

Inca mai exista destui oameni care ridica din spranceana atunci cand aud de uleiurile de motor sintetice. Nu ca ar avea de ales repectivii oameni dar, totusi, „cum sa pun eu ulei sintetic in motor? In motorul meu? Nu, pentru el doar lucruri naturale. Mai repede ii pun niste seu de oaie decat sa bag chimicale.” Si de aici, iau nastere miturile legate de apocalipsa pe care uleiurile sintetice o produc in interiorul motorului tau. Uite un mic film care sa-ti mai alunge din temeri.

Si daca o sa ti se para ca e un fel de reclama la Mobil 1, ei bine… nu o sa castigi niciun premiu pentru ca ti-ai dat seama.

Am avut mereu o jena atunci cand a trebuit sa conduc prin Bulgaria. O jena pe care o simteam in doua locuri: o data in portofel, la continutul caruia tin foarte mult si nu imi place sa imi fie subtilizat de nimeni, cu atat mai putin de niste politisti cu care nici macar nu pot sa comunic in vreo limba si, a doua oara, in rinichi, la care de asemenea tin foarte mult si care si-au facut un locsor atat de caldut in spate, deasupra bazinului meu, incat ar fi pacat ca cineva sa ii scoata de acolo fara acordul meu.

Din fericire, excursia la etapa WRC din Bulgaria s-a desfasurat fara evenimente neplacute. In fine, se poate spune ca a existat unul, totusi, atunci cand ne-am dat seama ca VIP Pass-urile noastre ne ofera acces in exact aceleasi locuri in care putea patrunde orice alt spectator. Resemnati ca nu o sa putem da mana cu Loeb sau ceilalti piloti, am vrut sa ne inecam amarul in cortul dedicat special celor cu pass VIP, in care vazuseram noi ca exista substanta ideala pentru asa ceva: alcoolul. Cei doi paznici s-au trezit din reverie, s-au uitat la pass-urile noastre si au inceput sa gesticuleze amplu strigand in acelasi timp „nem,nem!”. Ne-am uitat sa vedem daca atarna cumva un AK-47 de umarul vreunuia dintre noi, pentru ca altfel nu se prea putea explica reactia lor, insa imediat a venit si lamurirea: ne arata cum arata un pass care are acces acolo: exact ca ale noastre, doar ca trebuia sa scrie pe el si „Courtesy Area Access”. Bun, terasa cu bere si wursti, plina de cefe late sa fie atunci…

Insa orice aspect negativ, oricat de mare sau de mic, paleste in fata celui meteorologic. Am ajuns acolo pe o ploaie monstru, genul de potop care te face sa te intrebi care e limita de viteza a stergatoarelor si sa iei in calcul ungerea parbrizului cu grasime pentru ca apa sa nu se mai puna pe el. Zilele urmatoare, insa, am avut vremea ideala atat pentru orice spectator, cat si pentru unul care vrea sa fotografieze sau sa filmeze: cer acoperit cu nori, insa fara nici macar un strop de ploaie.

Probabil singurii mai incantati decat noi de conditiile atmosferice au fost pilotii. Loeb, desigur, a castigat din nou si inca destul de detasat, asta in ciuda bolovanilor pe care ii plasasem - credeam eu - strategic pe traseu. De multe ori mi-am dorit ca stativul camerei video pe care il duceam pe umar precum Arnold - iar asemanarile se opresc aici - sa fi fost un lansator de rachete, dar de fiecare data mi se facea rusine de cat de pueril era acest gand si incetam a mai simula zgomote de explozie din gura.

La fel ca si mine, castigatorul concursului Edox, Cosmin Sfreja, se afla pentru prima oara la un raliu. Am cautat impreuna un loc unde sa putem sta pe traseu, insa in cele din urma am sfarsit prin a ne aseza toti patru in patru locuri diferite. Norocul incepatorului a fost, insa, de partea lui Cosmin, care a prins pe video un accident - cred ca singurul - in care un Citroen C2 pilotat de un bulgar s-a rasturnat, dupa ce a iesit dintr-un viraj de dreapta, a pierdut controlul si s-a urcat cu roata stanga fata pe marginea usor inclinata a drumului.

Zilele urmatoare am ajuns mai devreme pe probe, asa ca am avut mai mult de asteptat pana la aparitia masinilor. Asa se explica si pozele cu lighioane pe care le-ai vazut in postul trecut. Tot stand si asteptand mi-am dat seama ca bulgarii sunt, probabil, singura natie care ne egaleaza la mancatul semintelor - fie ca era spectator sau spectatoare, responsabil cu securitatea sau orice alt fel de vietate bipeda cu nume de familie care se termina in „ov” sau „ev”, respectiva fiinta avea o punge de seminte in mana si cel putin o samanta in gura in orice moment. Si nu te gandi la „Nut Line”… nu, gandeste-te la semintele alea negre pe care le vindeau la pahar sau cornet femeile la coltul de strada.

La intoarcere, Citroenul nostru C4 Picasso cu stickerul Edox pe el s-a comportat excelent. Ne-am tinut dupa GRGore din Prahova, caruia ii placea sa chinuie Jetta TDI din dotare pe autostrada plina de surprize dintre Sofia si Ruse. Am reusit sa evitam toate echipajele de politie, care nu au fost deloc multe. Am reusit sa intram in tara exact la timp pentru a asculta la radio finala Campionatului Mondial in transmisia domnului Ilie Dobre si a unui alt domn, de asta data insa normal - trebuie sa specificam, probabil, ca transmisia domnului Dobre era sponsorizata de Economist Emanuel Mihail (numele era altul, nu mai retin), pentru ca prea a repetat asta de 20 de ori.

Exact atunci cand Spania invingea Olanda iar domnul Dobre respira pentru a doua oara pe parcursul intregului meci, eu opream motorul masinii in fata blocului, dupa ce lasasem pe toata lumea la casele lor si imi luasem si eu ceva de mancare. Aventura se incheiase, si asta nu avea cum sa ma bucure. Insa la fel de sigur cum eram ca in urmatoarele 20 de minute voi sfoarai, tot asa stiam si ca vor mai urma si alte aventuri TopGear.

[View with PicLens]

Un alt capitol al “credintelor pagane” ai caror adepti sunt driverii este reprezentat de numerele de concurs. Poate v-ati intrebat de ce lipseste numarul de concurs 13 de pe caroseriile bolizilor de Formula 1, MotoGP sau WRC. Ce au pilotii cu acest numar 13? Dar ce are lumea cu nr. 13?

Triscadeicafobia - in caz ca nu stii deja de la gradinita acest cuvant, el inseamna “teama de numarul 13″. Inca din antichitate, 13 era socotit ca fiind de rau augur. La Cina cea de Taina a lui Hristos erau treisprezece meseni. Cabala numarase 13 duhuri rele. Al 13-lea capitol din Apocalipsa este acela in care se vorbeste despre Antihrist si despre Fiara. La azteci, acest numar era asimilat cu moartea.

De la cursa Targa Florio din 1926, nr. 13 nu se mai atribuie obligatoriu de catre organizatori in nicio competitie auto desfasurata sub egida FIA. Atunci, un celebru pilot al vremii, Giulio Masetti, isi pierdea viata dupa un accident suferit la volanul bolidul cu numarul de concurs 13, mai mult decat suficient pentru italieni sa gaseasca o legatura cauzala directa intre cele doua lucruri.

In Formula 1, numarul de concurs 13 nu se mai aloca in prezent niciunei echipe, dar odinioara se repartiza la cererea pilotilor. S-a intamplat o singura data, fiind solicitat in sezonul 1976 de “pilotesa” Divina Galica. Un pilot caruia triscadeicafobia i-a purtat noroc a fost motociclistul italian Franco Uncini, campion mondial al clasei 500 cmc, in 1982, pe un Suzuki XR40 care afisa nr. 13 ostentativ pe carena.

Ceva mai recent, pilotul american Greg Ray a luat parte in 2003 si 2004 la cursele campionatului Indy Racing League cu numarul 13 pe fuselajul monopostului, dar fara prea mult succes. In Campionatul Mondial de Raliuri, o singura data s-a intamplat ca masina cu numarul de concurs 13 sa castige o etapa. S-a intamplat in 1973, chiar primul sezon de WRC, la Raliul Marii Britanii, cu finlandezul Timo Mäkinen, pe un Ford Escort RS1600.

Au fost cativa piloti si in Campionatul National de Raliuri care au ales sa concureze sub numarul de concurs 13. Unul dintre ei a fost Adrian Raspopa in 2007, cand a suferit un grav accident la Raliul Hunedoarei, apoi se pare ca a prins un pic de triscadeicafobie, renuntand la 13. Anul trecut, pilotul sibian Jean Tatu a preluat nr 13 la cele patru raliuri la care a luat startul, reusind sa le termine pe toate in puncte. In stagiunea 2010, niciun echipaj participant in CNR nu a optat pentru nr 13.

Interesanta a fost strategia Subaru in denumirea masinilor sale de raliuri. Astfel, succesorului modelului Impreza N12 s-a numit N12B, dupa care s-a trecut direct la N14.

PS: ai grija ca azi suntem in 13 ale lunii.