Sunt zile in care simt ca as lucra la revista TopGear chiar si daca m-ar plati in nisip. Ieri a fost una dintre acele zile, pentru ca am avut ocazia sa-l vad in carne si oase pe unul dintre oamenii pe care ii admir cel mai mult: Niki Lauda. Fostul pilot de Formula 1, campion mondial in 1975, 1977 si 1984, a fost prezent ieri dupa-amiaza la Ambasada Austriei din Bucuresti, pentru a lansa oficial in Romania cursele de avion Otopeni-Viena, ale liniei sale aeriene, NIKI. Faptul ca am aflat cu totul intamplator de acest eveniment, la fel ca si alti colegi din presa auto, din cauza stangaciei cu care ambasada a organizat conferinta de presa (preferand sa invite presa economica) m-a facut sa ma simt cu atat mai privilegiat. Niki Lauda este un monument de vointa umana, de carisma si de forta interioara. Citind povestea reala a vietii lui, eroii din filmele de actiune sau din legendele Olimpului ti se par niste papagali care se dau ostentativ in spectacol pentru a intra in gratiile femeilor. Numai ca astea nu-s povesti: Niki Lauda a facut pe bune gesturi de curaj si de caracter nemasurat, avand si nenumarate femei in acest fel. Cam tot ce a intreprins Niki Lauda in viata lui se poate rezuma la titlul catecului I did it my way al lui Frank Sinatra. Parintii au vrut ca el sa devina businessman inca de tanar si pana la urma asta a si ajuns, dar a facut-o in felul sau. Si la o scara mai mare decat fabrica de hartie care constituia afacerea familiei sale. Faptul ca era "baiat de bani gata" nu l-a ajutat in cariera de pilot, ci dimpotriva. Familia s-a opus pasiunii sale pentru masinile de curse si l-a sabotat cum a putut mai mult. Niki a crezut atat de mult in talentul lui nativ incat nu a ezitat sa se imprumute la banca pentru a-si cumpara primul monopost, insa bunicul a intervenit si i-a determinat pe bancheri sa nu-i mai acorde credit. A luptat din greu, inglodandu-se in datorii, pana cand marele Enzo Ferrari l-a remarcat si l-a promovat in echipa sa de Formula 1. La scurt timp a cucerit titlul mondial din 1975, dupa "seceta" de 11 ani pentru Calutul Cabrat. Si apoi a venit cea mai grea incercare a vietii sale, accidentul din Marele Premiu al Germaniei 1976, in care a ramas captiv pentru minute de cosmar in mingea de foc care fusese bolidul Ferrari 312T2. Inca insuficient refacut, Lauda a revenit in cockpit doar 6 saptamani mai tarziu, ocupand locul 4 la Monza. Ca sa-si ascunda cicatricile lasate de arsuri pe pielea capului, de atunci poarta o distinctiva sapca rosie, pe care continua sa vanda spatiu de reclama chiar si la 25 de ani de la retragerea din F1. S-a intors la curse ca sa nu piarda titlul mondial din 1976, dar a refuzat sa ia parte la etapa din Japonia, disputata in conditii de ploaie infernala. Un an mai tarziu a castigat lejer campionatul 1977, demisionand de la Ferrari cu doua curse inainte de finalul sezonului, dupa o cearta cu Enzo Ferrari. Avea sa faca acelasi lucru si doi ani mai tarziu, cu Bernie Ecclestone, pe atunci patronul echipei Brabham, pe care l-a informat ca vrea sa se retraga cu efect imediat din F1, in plina sesiune de antrenamente pentru Marele Premiu al Canadei! Intrand in afaceri, a pus bazele companiei aeriene "Lauda Air", iar atunci cand aceasta a avut probleme financiare, Niki s-a intors in F1 pentru a o finanta cu banii castigati din curse. Avea sa castige un alt titlu mondial, in 1984, pentru McLaren, si s-a retras definitiv un an mai tarziu. De atunci, s-a dedicat total aviatiei, obtinand chiar brevetul international de zbor pentru avioanele comerciale. A trecut peste toate momentele de criza ale afacerii sale si s-a calit in luptele dure din lumea finantelor cu aceeasi vointa cu care a depasit toate obstacolele din cariera de sportiv. Din 2003, "Lauda Air" a fost cumparata de Austrian Airlines, asa ca si-a fondat o noua companie aeriana low-cost, NIKI, care de la 1 februarie 2010 opereaza si in Romania. Si poti avea surpriza ca ilustrul ex-campion de F1 sa fie capitanul avionului care te duce la Viena...